Scrieri
 


Ţie (1994)
Tărâmul dintre gânduri (1997)
Cânt de Iubire - Song of Love (1999)
Imn Existenţei (2000)
Pelerin (2003)
Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

Peregrino (2004)

Cânt de Iubire - versiune chineza (2006)
Cânt de Iubire - Song of Love - editie revazuta 2007
Cât de aproape... - Lo cerca que estabas (2007)
Unde esti, Timp? (2007)

Poeme - romano-urdu (2008)


Viaţa impersonală (1993)
Introspecţia (1994)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul I (1997)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul II (1997)

Caosmos. Katharsis nu doar pentru mine (2002)

Introspecţia - poeme (2005)
Frumuseţea Tandreţei (2006)
Harpă de umbră şi lumină (2007)
Viaţa impersonală (revăzută 2007)

Lucrări, Culegeri, Cursuri
Cartea "Zborul. Vis şi destin"
Poezia, pentru mine

Poezii de IOANA GEORGE
Selectii din volumul "VISUL MEU. ZBOR ŞI DESTIN"
cititi selectiile
home > scrieri > pelerin

Pelerin


Selecții

Pelerin

Nu sunt decât un gând al tău - înaripat
Doar să călătoresc prin ere-mi este dat

Prin lumi îndepărtate să trăiesc, să mor
Şi să-mi continui zborul, de zeu rătăcitor...

De vise plutitoare ademenit să fiu
Să cred în vraja fetei morgana din pustiu

Să nu-mi aduc aminte menirea ce mi-ai dat
S-aleg mereu eroarea, să fiu neîmpăcat,

Să uit izvoru-mi sacru, din ce în ce mai mult
De-a inimii solie să nu ştiu să ascult

Şi să trăiesc coşmarul până la capăt: ura
Şi moartea deopotrivă să-mi fie semnătura,

Să port război zadarnic cu alte seminţii
S-adun fără odihnă imense bogăţii

Să-mi fie egoismul cuvânt de căpătâi
Şi dintre oameni, laşul să-mi pară cel dintâi,

Credinţa proclamată să-mi fie vorbă-n vânt
Deşi o predic zilnic, să nu cred în cuvânt,

Să mint cu uşurinţă şi să răstălmăcesc
Să vreau sub stăpânire tot neamul omenesc,

Să nu-nţeleg că viaţa e-un dar neprihănit
Să risipesc aiurea talantul moştenit

Să nu ştiu ce e mila, lovind fără cruţare
În cel căzut şi paşnic, lipsit de apărare

Şi să repet întruna greşeala dinceput
Pe drumul amăgirii - întâiul pas făcut,

Să ocolesc dreptatea în faptă şi-n cuvânt
Să-nchei cu neştiinţa un straşnic legământ,

Nesăbuinţa, teama, să nu pot să-mi măsor
Să nu ştiu ce-i ruşinea, să fiu slab, trădător

Prin faptele-mi mărunte să preamăresc mereu
Căderea în puterea făţarnicului eu…

Un gând al meu, într-adevăr, înaripat
În lumea de fantasme de tine exilat

Şi rătăcind din loc în loc, neştiutor
Să poţi cândva să te întorci triumfător,

De visele-amăgirii s-ajungi să te dezlegi
Nimic să nu te-abată din calea ce-o alegi

Treptat să redescoperi menirea ce ţi-am dat
Să descifrezi misterul în tine încrustat,

Să îţi aduci aminte din ce în ce mai clar
De cel ce-a fost cu tine-n periplul solitar

Să-i faci iubirii cale, în inimă s-o porţi
Şi viaţa să le-o aperi la cei treziţi din morţi.

Să poţi vedea în toate pe cel ce le-a creat
Să ştii că avuţia n-o are cel bogat,

Că universul însuşi trăieşte prin iubire:
Să-ţi poţi ierta vrăşmaşul e-nscris în a ta fire.

Credinţa ta va creşte din ce în ce mai mare
De când te vei supune la singura-ncercare,

Să cauţi adevărul: a fi sau a nu fi?
Stăpân pe tine însuţi vei reuşi să fii!

Vei şti atunci că viaţa e fără de sfârşit
Şi-ntreaga moştenire ce crezi c-ai risipit

Te-aşteaptă înmiită, al ei stăpân sortit
Când centrul minţii tale va fi nemărginit...

Vei căuta-nceputul şi nu-l vei mai găsi
În saltul cel din urmă pe care-l poţi gândi

Spre ţara ta natală-n cel mai umil veşmânt
Purificat şi liber de orice legământ.

Acolo unde răul nu are cum ajunge
Doar armonia în toate, ce-s una, se răsfrânge.

Cuvântul, fapta, gândul, în tine se rostesc,
Întreaga libertate-n tăcere ţi-o vestesc.


Copyright © 2003-2007