Scrieri
 


Ţie (1994)
Tărâmul dintre gânduri (1997)
Cânt de Iubire - Song of Love (1999)
Imn Existenţei (2000)
Pelerin (2003)
Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

Peregrino (2004)

Cânt de Iubire - versiune chineza (2006)
Cânt de Iubire - Song of Love - editie revazuta 2007
Cât de aproape... - Lo cerca que estabas (2007)
Unde esti, Timp? (2007)

Poeme - romano-urdu (2008)


Viaţa impersonală (1993)
Introspecţia (1994)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul I (1997)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul II (1997)

Caosmos. Katharsis nu doar pentru mine (2002)

Introspecţia - poeme (2005)
Frumuseţea Tandreţei (2006)
Harpă de umbră şi lumină (2007)
Viaţa impersonală (revăzută 2007)

Lucrări, Culegeri, Cursuri
Cartea "Zborul. Vis şi destin"
Poezia, pentru mine

Poezii de IOANA GEORGE
Selectii din volumul "VISUL MEU. ZBOR ŞI DESTIN"
cititi selectiile
home > scrieri > introspectia

INTROSPECŢIA * POEME
de SRI RAMANA MAHARSHI
Traducere, note şi îngrijirea ediţiei: ELENA LILIANA POPESCU

Acest volum aparut in ianuarie 2005 la "Editura Asociaţiei Literare ŢIE" in Romania si a fost publicată pentru prima oară în 1930, la Madras, în India, cu titlul Vichara-Sangraham ( Compendiu de Introspecţie ).

Cuvânt înainte

Introspecţia a fost publicată pentru prima oară în 1930, la Madras, în India, cu titlul Vichara-Sangraham ( Compendiu de Introspecţie ). Lucrarea conţinea, sub formă de întrebări şi răspunsuri, învăţăturile date în scris de către Bhagavan Ramana lui Gambhiram Seshayya între anii 1901-1902. Un rezumat al acestor învăţături a fost mai târziu tipărit în limba engleză cu titlul Self-Enquiry. Īn a treia editie, publicata īn 1940, ca si īn alte cāteva editii ulterioare, Introspecţia apare sub formă de rezumat. Menţionăm că Ediţia a şaptea (1965) şi Ediţia a opta (1971) au apărut, la Madras, iar Ediţia a noua (1981), la Tiruvannamalai, India. Prezenta traducere a fost realizată urmând această ultimă ediţie, Self-Enquiry. Vicharasangraham, ce conţine traducerea engleză a textului complet din Vichara-Sangraham , traducere din tamil de Dr. T. M. P. Mahadevan, profesor la Universitatea din Madras, în 1965.

Īnca din 1935 existau o serie de traduceri īn limba engleza ale unor poeme ale lui Bhagavan Ramana. A. W. Chadwick (Sadhu Arunachala), pornind de la o prima versiune īn proza realizata de Sri R. Visvanathan, specialist īn tamil si cunoscator al limbii engleze, si-a propus transpunerea acesteia īn versuri. I-a prezentat lui Bhagavan versiuni succesive ale textului, pe care acesta le-a corectat cu exigenta. Traducerea realizata astfel a fost publicata cu acordul lui Bhagavan, īn 1960, la Tiruvannamalai, India. Au urmat apoi a doua editie (1967), a treia (1981), a patra (1996). Poeme , prezenta versiune în limba română, conţine traducerea textului din această ultimă ediţie, intitulată The Poems of Sri Ramana Maharshi .

Cum ambele lucrări în limba engleză utilizate în realizarea volumului Introspecţia * Poeme , reprezintă opere originale ale lui Bhagavan Ramana, concentrate într-un număr relativ restrâns de pagini şi tratând acelaşi subiect, cunoaşterea de sine, am considerat potrivită reunirea traducerilor acestora în ediţia prezentă.

Aducem mulţumirile noastre D-lui T. N. Venkataraman, editorul operelor originale, D-lui V. S. Ramanan şi D-lui V. Ganesan, pentru generozi­tatea de a ne fi acordat dreptul de editare în limba română. Expri­mându-ne recunoştinţa faţă de Autor, mulţumim tuturor celor care prin gând, cuvânt sau faptă au contribuit la apariţia acestei lucrări.


E. L. Popescu
Bucureşti, 2004

I. INTROSPECŢIA

fragment

31
D: Cum trebuie conceput Sinele?

M: Sinele este luminos prin el însuşi, nesupus întunericului şi luminii, şi este realitatea care se manifestă prin ea însăşi. Aşadar nu trebuie să ne închipuim Sinele ca fiind un lucru sau altul. Chiar gândul "eu gândesc" va sfârşi în sclavie. Scopul meditaţiei asupra Sinelui este de a determina mintea să ia forma Sinelui. În centrul inimii, Brahman cel pur se manifestă direct, ca Sine, sub forma "Eu-eu". Poate fi o mai mare ignoranţă ca aceea de a gândi în diverse moduri asupra Sinelui, fără a-l cunoaşte în sensul menţionat mai sus?
 
32
D: S-a spus ca Brahman se manifestă ca Sine sub forma "Eu-eu", în inimă. Pentru a facilita o înţelegere a acestei afirmaţii, se poate explica mai amănunţit?

M: Oare nu se ştie din experienţa fiecărui om că în timpul somnului profund, leşinului, etc, nu are loc nici un fel de cunoaştere, nici cunoaşterea Sinelui, nici un alt fel de cunoaştere? După aceea, când are loc experienţa de forma "Eu m-am trezit din somn" sau "Eu mi-am revenit din leşin", nu este aceea un mod de cunoaştere specifică care a apărut în urma stării lipsite de claritate, menţionate mai sus? Această cunoaştere specifică este numită vijnana. Această vijnana este pusă în evidenţă numai raportată la sine sau la non-sine şi nu prin ea însăşi. Când ea se referă la Sine, este numită cunoaştere adevărată, cunoaştere sub forma acelei modalităţi mentale al cărei obiect este Sinele, sau cunoaştere care are drept conţinut nedivizatul (Sinele); şi când ea se referă la non-sine, ea este numită ignoranţă. Starea de vijnana , când e raportată la Sine şi apare ca formă de manifestare, nu poate avea loc în afara Realului (Sinelui). Această manifestare este aceea ce serveşte drept dovadă a experienţei directe a Realului. Totuşi, aceasta, prin ea însăşi, nu poate constitui starea de a fi a Realului. Aceea, în funcţie de care această manifestare are loc, este realitatea de bază, numită şi prajnana . Textul vedantic " Prananam brahma " transmite acelaşi adevăr.

Cunoaşterea acestui adevăr este de asemenea şi scopul scripturii. Sinele, care este luminos prin sine însuşi şi martorul tuturor lucrurilor, se manifestă pe sine ca aflându-se în vijnanakosa . Prin modul de manifestare mental care este nedivizat, alege-ţi acest Sine ca scop al tău şi realizează că el este propriul sine.

33
D: Ce este ceea ce se numeşte adoraţie lăuntrică sau adoraţie a celui fără de atribute?

M: Īn texte ca Ribhu-gita , adoraţia celui fără atribute a fost expusă minuţios (ca o disciplină separată). Totuşi, toate disciplinele ca sacrificiul, caritatea, austeritatea, respectarea jurământului, japa, yoga si puja , sunt de fapt, modalităţi de meditaţie de forma "Eu sunt Brahman ". Astfel, în toate tipurile de discipline, trebuie să ai neapărat în vedere că nu trebuie să te abaţi de la gândul "Eu sunt Brahman ". Acesta este înţelesul adoraţiei asupra celui fără de atribute.
 
34
D: Care sunt cele opt ramuri ale cunoaşterii ( jnana-ashtanga) ?
M: Cele opt ramuri sunt acelea care au fost deja menţionate şi anume yama, niyama etc, dar definite altfel.

Dintre acestea,

(1) Yama : - Aceasta este controlul asupra totalităţii organelor de simţ, realizând neajunsurile prezente în lumea corporală etc.

(2) Niyama : - Aceasta este menţinerea unui flux de manifestări mentale ce stabileşte raporturi cu Sinele, şi respingerea manifestărilor mentale contrarii. Cu alte cuvinte, înseamnă iubire ce radiază neîntrerupt pentru Sinele suprem.

(3) Asana : - Aceea prin care meditaţia constantă asupra lui Brahman este realizată cu uşurinţă este asana .

(4 ) Pranayama : - Rechaka (expiraţia) este respingerea celor două aspecte ireale de nume şi forme ale obiectelor constituind lumea, corpul etc. Puraka (inspiraţia) este înţelegerea celor trei aspecte reale, existenţă, conştiinţă şi fericire, care sunt permanent în aceste obiecte, şi kumbhaka este reţinerea acestor aspecte înţelese astfel.

(5) Pratyahara : - Aceasta este oprirea numelor şi formelor, ce au fost respinse, de la a reveni în minte.

(6) Dharana : - Aceasta este determinarea minţii de a sta în inimă, fără a devia în afară şi realizarea identităţii cu Sinele însuşi care este existenţa-conştiinţă-fericire.

(7) Dhyana : - Aceasta este meditaţia de forma "Eu sunt numai conştiinţă pură". Adică, lăsând deoparte corpul ce constă din cele cinci învelişuri, să te intrebi prin introspecţie "Cine sunt eu?" şi ca rezultat al acesteia să rămâi în calitate de "Eu" ce străluceşte ca Sine.

(8) Samadhi : - Când manifestarea "Eu" încetează de asemenea, are loc o experienţă directă (subtilă). Aceasta este samadhi .

Pentru pranayama etc, descrise în detaliu aici, discipline ca asana , etc, menţionate relativ la yoga, nu sunt necesare. Ramurile cunoaşterii pot fi practicate oriunde şi oricând. Dintre yoga si cunoastere, se poate urma oricare dintre ele dupa cum doreste fiecare, sau pot fi urmate ambele (potrivit circumstantelor).

Marii învăţători spun că uitarea este rădăcina tuturor relelor şi înseamnă moarte pentru cei ce caută eliberarea ( Notă : Moartea, sau Kala , este renunţarea pe acest pământ la contemplarea Sinelui, de la care nu trebuie să renunţi nici măcar o singură clipă. - Vivekachudamani ); astfel trebuie să păstrezi mintea în propriul sine şi să nu uiţi niciodată Sinele; acesta este scopul. Dacă mintea este controlată, toate celelalte pot fi controlate. Deosebirea dintre yoga cu opt ramuri şi cunoaşterea cu opt ramuri a fost pusă în evidenţă cu minuţiozitate în textele sacre; astfel că aici a fost dată doar esenţa acestei învăţături.

II. POEME

fragment

CHINTESENŢA ÎNVĂŢĂTURII

( Upadesa Saram )

Câţiva rishi trăiau împreună cu soţiile lor într-un ashram dintr-o pădure, practicând karma yoga conform ritualurilor şi sacrificiilor descrise în Vede, convinşi că numai în acest fel puteau atinge eliberarea. Shiva s-a hotărât să le dea o lecţie prin care să le arate unde greşesc. I-a vizitat, luând înfăţişarea unui sadhu , însoţit de Vishnu ce luase forma unei fecioare încântătoare. Rishii s-au îndrăgostit pe loc de fată iar soţiile lor, de sadhu . Aceasta i-a supărat pe rishi care cu puterile lor magice au creat un elefant şi un tigru pentru a-l ataca şi distruge pe Shiva. Totuşi Shiva le-a ucis cu uşurinţă pe amândouă, după care s-a înveşmântat în pielea elefantului punându-şi pe umeri pielea tigrului. Atunci ei au înţeles că întâlniseră o putere infinit mai mare decât a lor. Căzând la picioarele lui Shiva l-au implorat să le predea învăţătura adevărată, abia atunci realizând că puterile lor erau doar de suprafaţă.

Bhagavan a fost rugat să scrie un poem cuprinzând învăţătura lui Shiva. Poemul este următorul:

1
Karma produce veşnic consecinţe
Aşa cum i s-a poruncit de însuşi Dumnezeu,
Supremul Creator. Să fie atunci Karma
Dumnezeu? Nicicum. Doar ea e neînsufleţită.
 
2
Fructele Karmei, când sunt coapte, cad
Lăsând la rându-le seminţe ce, rodind,
Târăsc pe cel legat de faptă în marele ocean
Al karmei, nu să-l salveze, ci în adânc de ele-i dus.

3
Dar faptele ce sunt înfăptuite
Fără ataşament, lui Dumnezeu ofrandă,
Vor face mintea limpede, să vadă
Direcţia ce duce spre scopul ultim.

4
Rosteşte, venerează Numele cel sfânt
Al Domnului şi meditează folosindu-ţi
Trupul, glasul, intelectul, ce în special
Te-ajută la aceasta, unul mai mult ca altul.

5
De vom putea să recunoaştem Universul,
Formă octuplă, provenind din Însuşi Dumnezeu
Si sa servim prin adorare īntreaga lume.
O mai aleasă formă de venerare-a Lui, nu poate fi!

6
Constanta repetare a Numelui cel Sfânt
Mai mult decât slăvire este, căci glasul
Va continua în Inimă, tăcut, să îl repete
Si meditatia, tu vei putea sa-nveti s-o practici.

7
Iar multele frânturi ce vin şi pleacă,
De meditaţie, de le-ai putea uni
Să curgă asemenea uleiului, continuu,
Sau ca un curs de apă nesfârşit.

8
A-L venera pe Dumnezeu nemaigândind
Decât că tu şi El sunteţi doar unul,
Că "tu eşti El", prin identificare,
E cea mai pură formă de-a-L adora.
 
9
Pentru-a rămâne în Fiinţa Reală, ce transcende
Toate-ale noastre gânduri, putem să concentrăm
Īntreaga forta a devotiunii asupra gāndului ales;
Această formă a devoţiunii supreme e adevărul.

10
Tu poţi să te întorci în propria ta Sursă
Prin Karma , Bhakti , Yoga sau Jnanam ,
Adevărate căi, prin care reuşeşti. Ori altfel spus,
Prin Fapte bune , Devoţiune , Unire sau Cunoaştere .

11
Aşa cum păsările sunt prinse-n laţ, de vânător
La fel, tu, suflul poţi să-l controlezi,
Si astfel mintea ta s-o controlezi. Aceasta e metoda
Prin care poţi realiza a minţii absorbţie.
 
12
Mintea şi lumea sunt manifestate prin gânduri şi fapte,
Modalităţi de exprimare fiindu-le gândirea şi-acţiunea,
Deşi se depărtează-atunci când se despart în două ramuri,
Tulpina copacului, din care ele pornesc, este aceeaşi.

13
A minţii tale absorbire, doar dizolvarea ei
Poate să-nsemne, când este adormită,
Sau nimicirea ei, când e complet distrusă.
Sunt cele două căi de stăpânire-a minţii.


14
Atunci când suflul poţi să-l controlezi complet
Mintea, ce e de tine astfel stăpânită,
Va curge-n flux continuu, transformată,
Până va dispărea de tot în sursa sa.

15
Pentru cel Înţelept, cel pentru care
Mintea, de orice formă, a dispărut,
Cel una cu Realitatea, nu mai există Karma .
Pentru că el a devenit adevăratul Sine.

16
Când mintea se eliberează de simţuri,
Orientate spre exterior, şi-ntoarsă înăuntru
Īsi regaseste esenta, cea plina de lumina,
Abia atunci se manifestă Adevărata Cunoaştere.
 
17
Când poţi să meditezi neîntrerupt şi ferm
Asupra naturii reale-a minţii tale,
Tu vei vedea, că mintea nu există.
La fel se-ntâmplă şi pentru toate celelalte.

18
Mintea nu e decât conglomerat de gânduri
Si dintre toate-acestea, gāndul "Eu"
Īi este radacina. Astfel ca īn esenta,
Mintea înseamnă gândul "Eu".
 
19
Īntreaba-te de unde vine gāndul "Eu",
Cu mintea concentrata si atenta
Si cautāndu-i sursa, vei vedea cum el dispare.
Căci căutarea însăşi înseamnă căutarea-nţelepciunii.

20
Caută-ntruna până ce eul va dispărea
Când doar "Eu-Eu" vibrează singur, ne-ncetat,
Sfârşită-i căutarea. Nimic n-a mai rămas de căutat.
Atunci, într-adevăr, se manifestă Infinitul Sine.
 
21
Acesta este-adevăratul înţeles, perpetuu,
Al eului. Fiindcă, în somnul cel mai adânc
Noi nu-ncetăm să fim, cu toate că în starea
Aceea, simţul de eu nu mai există.

22
Cum eu sunt Existenţa pură, nu pot fi
Nici trupul, simţurile, mintea şi nici lumea,
Nici ignoranţa chiar, căci toate-acestea sunt
Neînsufleţite şi nu pot fi reale.
 
23
Cum o a doua conştiinţă nu există
Pentru-a cunoaşte Existenţa, realizez
Că Existenţa însăşi este conştiinţa,
Si ca aceasta constiinta sunt eu īnsumi.


24
Īn ceea ce priveste natura reala a Existentei,
Atât Creaţia cât şi Acel ce a creat-o, sunt una,
Principiul Unic. Doar dacă te referi la atribute
Si la cunoastere, atunci si diferentele apar.
 
25
Realizarea Sinelui o dată dobândită
Dând la o parte orice atribut al său
Este Realizarea lui Dumnezeu, a adevărului,
Acel ce pentru tine, de-atunci, va străluci ca Sine.
 
26
A fi identic cu Sinele înseamnă a-L cunoaşte
Deoarece, în Sine, dualitate nu există.
Aceasta este Thanmaya- Nishta , sau starea
De existenţă absolută, de-a fi Acela în adevăr.

27
Cunoaşterea adevărată este aceea ce transcende
Cunoaşterea obişnuită şi de-asemeni, ignoranţa.
Doar ea este cunoaşterea reală, şi-atunci
Nu mai există nici subiect şi nici obiect de cunoscut.

28
Doar când tu vei putea realiza în Inimă
Natura ta adevărată, vei găsi Înţelepciunea
Cea nesfârşită, Adevărul şi Fericirea,
Cea fără de-nceput şi fără de sfârşit.

29
Si ramānānd īn starea de Fericire Suprema,
Cea dincolo de servitute şi de libertate,
Tu vei descoperi că eşti deja aflat în acea stare,
De a-l servi pe Dumnezeu, perpetuu.

30
Prin căutare înfocată, descoperind că eul e ireal,
Īti poti cunoaste Sinele, cel ce-i lipsit de eu.
E tot ce ţi se cere, ca penitenţă, pentru a-L realiza.
Aşa ne-nvaţă Sri Ramana, Bhagavan,
Ce este SINELE a tot ce este.



Copyright © 2003- 2007