Scrieri
 


Ţie (1994)
Tărâmul dintre gânduri (1997)
Cânt de Iubire - Song of Love (1999)
Imn Existenţei (2000)
Pelerin (2003)
Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

Peregrino (2004)

Cânt de Iubire - versiune chineza (2006)
Cânt de Iubire - Song of Love - editie revazuta 2007
Cât de aproape... - Lo cerca que estabas (2007)
Unde esti, Timp? (2007)

Poeme - romano-urdu (2008)


Viaţa impersonală (1993)
Introspecţia (1994)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul I (1997)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul II (1997)

Caosmos. Katharsis nu doar pentru mine (2002)

Introspecţia - poeme (2005)
Frumuseţea Tandreţei (2006)
Harpă de umbră şi lumină (2007)
Viaţa impersonală (revăzută 2007)

Lucrări, Culegeri, Cursuri
Cartea "Zborul. Vis şi destin"
Poezia, pentru mine

Poezii de IOANA GEORGE
Selectii din volumul "VISUL MEU. ZBOR ŞI DESTIN"
cititi selectiile
home > scrieri > frumusetea tandretei

ÎNĂUNTRUL FIECĂREI FORME...

Frumuseţea Tandreţei este un imn închinat de autor Naturii intrinseci, subtile, fundamentale, vieţii însăşi, aflată înăuntrul fiecărei forme create, Natură care se reînoieşte continuu prin fiecare din aceste modalităţi de expresie, aflate mereu în mişcare. Prin diversitatea formelor se manifestă la o primă vedere bogăţia de nuanţe a Lumii, prin percepţia Lumii din perspectiva fiecăreia din ele se studiază modalităţile diferite de cunoaştere. Senzaţii, sentimente, gânduri ale naturii mişcătoare dar şi ale celei aparent statice, varietatea nebănuită de nuanţe în a vedea şi experimenta Lumea din cele mai neaşteptate unghiuri de vedere, toate împărtăşite cititorului de poetul care se apropie de ele cu mare atenţie şi delicateţe. Omul, prin mesagerul său, Poetul, observă cu minuţiozitate momente din viaţa de zi cu zi a unor forme de viaţă din diferite regnuri: mineral, vegetal, animal şi ne transpune pe noi, cititorii, în lumea pe care el o re-creează pentru noi.

Personajele cu care autorul populează această fantastică lume poetică construită cu migală, responsabilitate şi multă dragoste, sunt pietrele, plantele, dintre care florile predomină, ele exprimând grăitor tandreţea, fructele, vieţuitoarele mării, animalele domestice, cele sălbatice, sau libere, cum le numeşte creatorul acesteia. Glasul poetului, mergând de la fina observaţie a tipului de viaţă dus de fiecare dintre ele, din perspectiva fiecărui personaj în parte, până la încercarea de a se face auzit şi înţeles de noi, este cel ce ne însoţeşte paşii prin lumea sa, dezvăluindu-ne în acest mod o nouă imagine a lumii în care trăim, lume pe care încercăm să o cunoaştem dar care continuă să îşi păstreze nedescifrat misterul primordial.

Elena Liliana Popescu

FRUMUSEŢEA TANDREŢEI, de Lee Kuei-shien

- fragment -

Tărâmul primăverii

Ţi-ai aplecat privirea chipului tău de primăvară
Îţi este teamă să-ţi priveşti adevăratul eu?

Într-o lume virtuală a deşertăciunii
tu nu vei deveni centrul atenţiei
dacă nu arunci podoabele împovărate de timp.

Dar, de fapt, adevăratul tău eu
este o creaţie a artei,
sau izvorâre din sine?

Şi totuşi, adevăratul tău eu
va fi schimbat fără milă de timp
până ce îşi va pierde treptat ochii săi curioşi.

Chiar şi aşa, existenţa ta în artă
va fi mereu adevărul
şi centrul tărâmului primăverii.

Transformarea oglinzii

Este oare reală Lumea reflectată
de suprafaţa îngheţată a unei oglinzi?

Cristalul transparent răstoarnă toate lucrurile
nimeni nu mai găseşte o poartă prin care să intre.
Dacă ne privim pe noi răsturnaţi
suntem oare mai aproape de realitate?

Dacă s-ar aşeza faţă în faţă două oglinzi
creând un spaţiu virtual ce s-ar extinde la nesfârşit
şi imaginea omului devenind virtualizată,
ce va mai rămâne atunci pentru judecata de apoi?
Poate că nimic, decât veşnicia timpului.

O tânără este asemenea unei oglinzi cu o mie de feţe,
ea este o fiinţă reală în afara oglinzii
şi o imagine virtuală în fiecare faţă a oglinzii.

Oricum, în adâncul inimii ei
rămâne un secret greu de justificat.
Timpul inocent sună mai departe tic-tac, tic-tac
un vis urmărit în artă.

Chihlimbar transparent

Însetat de graţia şi de favoarea luminii lunii
înzestrează-mă cu transparenţa cristalului
pentru a dărui parfumul suav al magnoliei.

Mă întind în linişte asemenea coamelor de munţi
şi obosit de ciripitul stolurilor de păsări
prefer să am o pasăre mută
care să stea liniştită lângă mine.

Nu, nu. Eu sunt mai mult, precum oceanul
Calmul său este o înfăţişare a mea plină de graţie
dar palelele de vânt mă tulbură adesea
când se chinuie să formeze un talaz din adâncuri.

Mai bine aş dormi profund o mie de ani
să mă trezesc într-o zi, şi deodată, să descopăr
că am devenit o bucată de chihlimbar transparent.

Viaţa lotusului

Dacă în visul meu aş deveni un lotus
trecerea de la mugure la floarea împlinită
ar reflecta legile naturii.
În timp ce lupt cu restricţia interioară
libelulele ar zburat pe de-asupra mea, şi albinele.

Cânt chiar acum pentru tinereţe
pentru lumea unui lac mare acoperit de lotuşi
unde fiecare îşi expune propriul adevăr.
Este un câmp de goliciune neascunsă
unde adierile cântă poeme neîncetat.

De la timiditate la gestul deschis,
lotusul a trecut cu bine prin fiecare stadiu al creşterii sale
şi cultivarea artei este de asemenea probată în toate etapele
astfel că atunci când vine momentul înfloririi complete
nu se mai strigă, nici nu se aclamă, ci doar se percepe în taină.


Poet născut

Sunt un poet născut
cu un vis al unei dorinţe infinite în minte
Fie ca seminţele de cristal revelate prin inspiraţie
să crească în în spaţiul frumos şi real al universului,
până ce neaşteptatul cristal să ajungă la maturitate.

Am simţit patosul în tinereţea mea,
pe când urmăream frumuseţea în poezie
Am înţeles provocările limbajului realist
în dificultăţile din haosul sferei sociale.
Oricum întunericul dispare întotdeauna înaintea zorilor.

Ca poet născut
eu pot uşor să îmi găsesc oraşul favorit,
unde există un complex istoric, nostalgie şi vise.
Totuşi, un poem este cristalul propriei mele creaţii
Va fi desigur un univers des sine stătător
pentru că eu însumi sunt o bucată de sol fertil.


Traducere de Elena Liliana Popescu



Copyright © 2003- 2007