Scrieri
 


Ţie (1994)
Tărâmul dintre gânduri (1997)
Cânt de Iubire - Song of Love (1999)
Imn Existenţei (2000)
Pelerin (2003)
Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

Peregrino (2004)

Cânt de Iubire - versiune chineza (2006)
Cânt de Iubire - Song of Love - editie revazuta 2007
Cât de aproape... - Lo cerca que estabas (2007)
Unde esti, Timp? (2007)

Poeme - romano-urdu (2008)


Viaţa impersonală (1993)
Introspecţia (1994)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul I (1997)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul II (1997)

Caosmos. Katharsis nu doar pentru mine (2002)

Introspecţia - poeme (2005)
Frumuseţea Tandreţei (2006)
Harpă de umbră şi lumină (2007)
Viaţa impersonală (revăzută 2007)

Lucrări, Culegeri, Cursuri
Cartea "Zborul. Vis şi destin"
Poezia, pentru mine

Poezii de IOANA GEORGE
Selectii din volumul "VISUL MEU. ZBOR ŞI DESTIN"
cititi selectiile
home > scrieri > Cânt de Iubire - Pesma Liubavi


Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

TĂRÂMUL POEZIEI ADEVĂRATE

Faptul că poezia este un dar de la Dumnezeu şi un licăr spiritual al vieţii o dovedeşte şi acestă excepţională carte de versuri a Doamnei ELENA LILIANA POPESCU care, fiind de profesie mate­matician de renume, rămâne, în suflet, un poet al simţirii alese, al imaginaţiei neîngrădite şi al metaforei îndrăzneţe, în care se cuprind, tăinute ori presimţite, mari adevăruri dar şi mărunte banalităţi ale vieţii de zi cu zi.

Tematica de bază “a fi sau nu a fi” –ul acestei poezii este iubirea, ca uniune, fizică şi spirituală, a bărbatului şi femeii, iubirea care ne naşte şi ne re­­naşte, care menţine tinereţea lumii şi conti­nui­tatea vieţii iubirea care ne ia de mâini şi ne poar­tă în acea  magică lume a tandreţii, a frumo­sului şi a viselor celor mai neînfricate. Felul în care autoarea înţelege acest sentiment uman, din­tre ce­le mai elevate, este în întregime identic cu înţe­lesul pe care i l-a dat Sfântul Pavel. Iubirea este atotputernică, fără iubire nimic nu are sens. Ea este trecutul, prezentul şi viitorul, dar nu este dată odată pentru totdeauna, nici încoresertată de rigide reguli şi teoreme, ea este nemijlocită, ome­nească, deci vulnerabilă, umbrită de temeri şi de negurile nesiguranţei şi vremelniciei. Ea este, pen­tru poetesă, asemeni unei vaze de porţelan care, chiar dintr-o infimă neatenţie, ne poate scă­pa din mâini, prefăcându-se ireversibil în cioburi.

Acesta este, de fapt, tărâmul poeziei adevă­rate, acela care face posibilă relevarea şi limpezirea  integrală a substanţei poetice, efuziunile şi tendinţele ei, luminile şi umbrele ei, glasurile şi ecourile ei. Iar poetesa a valorificat din plin această posibilitate, oferindu-ne o salbă de autentice bijuterii poetice. Versurile din acest volum sunt atât de desăvârşite estetic încât depăşesc rigorile poeziei clasice, fiind totuşi atât de fireşti, spontane şi discrete. Sensibi­litatea, profunzimea şi limpezimea lor se impun atenţiei şi celor mai pretenţioşi cititori.

Doamna ELENA LILIANA POPESCU este, în viaţa de toate zilele, doctor în ştiinţe mate­ma­tice, confe­ren­ţiar universitar la Catedra de infor­matică  a Uni­versităţii din Bucureşti. În 1993 îi apare traducerea din engleză a lucrării “Intro­spec­ţia”, iar în 1994 traducerea din franceză a volumului de eseuri filosofice “Viaţa imperso­na­lă”: în acelaşi an publică primul său volum de poezie, cu titlul “Ţie”. După trei ani iese de sub tipar volumul de versurri “Tărâmul dintre gân­duri”, precum şi traducerea din engleză a dialo­gurilor filosofice “Înţeleptul de la Arunachala”. În 1999 editează volumul “Zbor. Vis şi destin” al tatălui ei George Ioana, pentru ca în acelaşi an să-i apară volumul de poezie, bilingv, “Cânt de iubire”, “Song of  love”, în traducera lui Adrian George Săhlean  (Ed. “Herald”). În anul 2000 îi apare  volumul de versuri “Imn existenţei”, dedicat lui Mihai Eminescu. Pe lângă traducerea în limba engleză şi aceasta, în sârbă, a volumului de versuri “Cânt de iubire” se află în curs de apariţie şi versiunile în limbile franceză şi spa­niolă.

Pentru activitatea sa literară Doamna ELE­NA LILIANA POPESCU a primit Diploma spe­cială a Festivalului internaţional de poezie de la Uzdin (Serbija), în 1997, şi Premiul întâi la Fes­ti­valul de poezie de la München, în 1998.

Vorbind despre cel dintâi premiu obţinut, poetesa a remarcat: “Am citit din întâmplare într-un cotidian de la noi invitaţia la Festivalul interna­ţional de poezie de la Uzdin şi m-am decis să trimit poemul meu Axis Mundi, care este, în fond, un imn închinat vieţii, gândindu-mă că acesta poate fi un mesaj de dragoste şi respect pentru poporul frate sârb, de care ne unesc atâtea legături trainice, ca şi faţă de conaţionalii noştri români care trăiesc acolo, departe de noi şi totuşi, aşa de aproape sufletului nostru. Şi, spre marea mea bucurie, care nu poate fi exprimată în cuvinte, am simţit că mesajul meu de iubire a fost primit cu  căldură...”

Draga Mirjanić

descarca PDF (RO) | descarca PDF (sarba)



Copyright © 2003- 2007